Rapoarte
Rapoarte
Capitolul trei al Raportului de Cercetare privind protectia mediului in Romania realizat de TERRA Mileniul III si Asociatia ALMA-RO in cadrul proiectului „Gandeste Politici Verzi” se refera la oferta electorala 2008 in domeniul protectiei mediului din Romania. Raportul are ca scop fundamentarea unor recomandari de politici publice „verzi”.
Si inainte de alegerile din 2004, TERRA Mileniul III a analizat componenta de mediu a ofertelor electorale ale partidelor inscrise in cursa electorala, in cadrul proiectului ,,Cu cine votam pentru un mediu curat si o dezvoltare durabila?”. La acea data, un numar de 12 partide au participat la proiect, prin transmiterea masurilor prevazute in programele lor de guvernare (6 partide pentru alegerile locale si 6 pentru cele generale). De aceea, ne-am gandit ca este util sa facem atat o analiza a ofertelor politice ale partidelor, cat si o scurta analiza comparativa cu promisiunile anului 2004, cu scopul de a constata progresele facute in acest interval de timp. Progresele pot avea mai multe cauze, avand in vedere schimbarea statutului Romaniei din tara candidata la UE in tara membra, dar si o mai buna intelegere a abordarii politicilor publice din perspectiva protectiei mediului.
In perioada iunie-septembrie 2008 echipa de proiect a inceput contactarea reprezentantilor partidelor. Nu a fost usor sa gasim persoane de contact specializate in domeniul protectiei mediului in cadrul partidelor candidate, cu trei exceptii: UDMR (dl. Ministru Attila Korodi, care a raspuns primul apelului nostru), PER (Presedinte Consiliul National, dl. Octavian Ciobota) si PD-L (dna. Sulfina Barbu, Coordonator Comisie Protectia Mediului). Urmatoarele partide nu au raspuns solicitarii noastre: Alianta PSD-PC, PNL, PV , PRM, PNT-CD, PNG-CD, PIN. Platformele Aliantei PSD-PC, PNL si PNG-CD referitoare la protectia mediului au fost accesate prin intermediul paginilor web ale partidelor. Programele PRM, PNT-CD si PIN nu au fost identificate pe Internet pana la publicarea acestui raport, iar solicitarile noastre scrise nu au primit raspuns.
Prezentam mai jos cateva observatii generale, legate de accesul la programele electorale, de continutul acestora si de schimbarile aparute in abordarea protectiei mediului de catre partide fata de anul electoral 2004.
A. Observatii procedurale
1. Accesul la programele de mediu ale partidelor a fost anevoios - timp de 3 luni echipa de proiect a incercat sa ia legatura cu reprezentantii de partid telefonic sau prin e-mail. Desigur, am apreciat raspunsurile prompte ale UDMR, PD-L si PER, dar si initiativa laudabila de a avea o dezbatere publica privind programul pe protectia mediului in cazul PD-L. Reperarea responsabililor de mediu ai partidelor sau a unor persoane de contact a fost imposibila in cazul: Alianta PSD-PC, PRM, PNG-CD, PNT-CD, PV, PIN, astfel incat am fost nevoiti sa apelam direct la persoanele cunoscute pentru preocuparile in domeniul protectiei mediului din unele partide.
2. Majoritatea partidelor nu au pus la dispozitia echipei de proiect informatii referitoare la programul de mediu, persoana responsabila sau departamentul care abordeaza subiectul „protectia mediului” in cadrul partidului.
3. Inexistenta sau necomunicarea programelor de mediu in cazul unor partide reflecta atat lipsa de preocupare si expertiza in domeniu, cat si lipsa de profesionalism.
B. Observatii privind programele de guvernare
1. Se observa ca programele de mediu ale partidelor reitereaza, in general, directivele europene care sunt oricum obligatoriu de implementat. Se fac insa putine referiri la instrumente si masuri ce ar ajuta la implementarea acestora.
2. Initial am dorit sa analizam strict componenta de mediu a programelor electorale, insa am extins ulterior analiza la intregul text al programelor, intrucat multe din masurile relevante pentru mediu se regaseau doar in alte capitole ale programelor de guvernare si nu erau mentionate deloc la capitolul privind mediul (de exemplu, subiectul privind promovarea energiei regenerabile, desi esential pentru mediu, apare doar la capitolul energie si nu si la capitolul mediu). Acest fapt, impreuna cu unele ambiguitati in folosirea unor termeni (cum ar fi de exemplu „surse neconventionale de energie” sau „control strict al OMG-urilor”), lasa loc de interpretare. Totusi, consideram ca intelegerea aspectului trans-sectorial al protectiei mediului este un progres.
3. In unele cazuri am descoperit ca prevederi in cadrul unui capitol de guvernare contrazic alte prevederi din alt capitol, motiv pentru care credem ca nu exista comunicare eficienta intre departamentele/persoanele specializate ale aceluiasi partid. Astfel, nu putem fi siguri ca exista un mesaj unitar.
4. Exista o serie de probleme legate de punerea in practica si realismul programelor de guvernare, prin urmare de credibilitatea lor. In aceasta cercetare am pornit de la premisa ca propunerile si programele partidelor sunt construite in asa fel incat sa fie realizabile intr-un mandat de patru ani, bazandu-se pe surse de finantare reale. Continutul programelor ne-a determinat sa abandonam aceasta ipoteza, din mai multe considerente:
a. Majoritatea costurilor de mediu asociate aspectelor mentionate in programele electorale sunt foarte ridicate si majoritatea programelor nu indica sursele din care se pot finanta actiunile propuse. Aceasta in contextul in care, conform unei evaluari a Ministerului Mediului (a se vedea POS Mediu, pagina 43), „necesarul investitional in vederea conformarii cu legislatia europeana de mediu in 2018 (an care coincide cu ultima perioada de tranzitie acordata Romaniei) la aproximativ 29 miliarde Euro, din care cca. 18 miliarde Euro reprezinta necesarul pentru urmatorii 7 ani (n.r. perioada 2007-2013)”. Prin Programul Operational Sectorial Mediu sunt oferite Romaniei 4,5 miliarde de Euro, fonduri relativ reduse fiind disponibile si prin POS Cresterea Competitivitatii Economice si prin Programul Operational Regional. Prin urmare este evident ca este nevoie de mai multe miliarde de euro in plus fata de fondurile disponibile, si nicaieri nu se mentioneaza de unde vor fi furnizate acestea. Nu este clar, prin urmare, cum vor fi finantate actiunile prevazute de programele electorale, unele dintre ele fiind foarte costisitoare (de exemplu, un partid isi propune realizarea colectarii selective a deseurilor in toate orasele cu peste 5000 de locuitori).
b. In contextul unor resurse financiare limitate, este de neinteles de ce in programele partidelor nu sunt introduse masuri relativ ieftine, dar foarte eficiente, cum ar fi incurajarea utilizarii bicicletei pentru reducerea poluarii urbane sau imbunatatirea transportului public.
c. Consideram ca patru ani de guvernare nu sunt de ajuns pentru implementarea unei parti a propunerilor partidelor (performantele guvernelor precedente au demonstrat acest lucru), de exemplu realizarea a peste 2000 de km de autostrazi, tinand cont de aspectele operationale si de costurile implicate. Credem ca o buna parte a propunerilor partidelor ar fi putut fi introduse in programe care sa acopere o perioada mai lunga de timp, fiind mentionat ce se poate realmente implementa in urmatorul mandat.
d. Am identificat propuneri imposibil de realizat, de exemplu „Cladirea Parlamentului – cladire zero emisii” (in conditiile in care atat proiectarea cat si constructia acesteia nu a fost gandita din aceasta perspectiva), impadurirea a 1.000.000 de hectare de teren (ceea ce ar insemna ca in fiecare zi a celor patru ani de guvernare ar trebui plantate aproximativ 685 de hectare) sau finalizarea Unitatilor 3 si 4 ale Centralei de la Cernavoda pana in 2012.
5. Forma de prezentare a programelor electorale nu este intotdeauna potrivita pentru analiza lor de catre public sau de catre organizatiile de experti. Unele partide au programe electorale foarte lungi, ceea ce face aproape imposibila consultarea lor de catre cetateni. Alte programe isi prezinta propunerile intr-o forma sintetica, dar omit sa faca o prezentare consistenta pentru a construi credibilitatea programului respectiv. Ca formula de prezentare, consideram ca o abordare corecta si transparenta ar include existenta unui program electoral extins, care sa explice propunerile unui partid in detaliu, insotit de o forma succinta care sa prezinte cetatenilor principalele directii si prioritati si masurile aferente acestora. Nici unul dintre partide nu a optat pentru o astfel de forma de prezentare.
C. Observatii privind schimbarile aparute comparativ cu anul electoral 2004
1. In general, in 2008, spre deosebire de anul electoral 2004, partidele au inteles mai bine necesitatea includerii protectiei mediului in programul de guvernare si a promovarii unor masuri concrete in acest sens.
2. Pastrarea unitatii si echilibrului ecosistemelor si asigurarea dezvoltarii durabile a comunitatii reprezinta interesul fundamental al Uniunii Europene. In anul electoral 2004 conceptul dezvoltare durabila era confuz si foarte putin abordat, pe cand in 2008 mentionarea conceptului este mai larga.
3. Tema schimbarilor climatice apare mai des in 2008 decat in anul 2004. De exemplu, in 2004, cu exceptia unui singur caz, partidele nu faceau nici o corelatie intre dezastrele naturale si schimbarile climatice. In 2008 observam un progres din partea partidelor in constientizarea relatiei de conditionare intre schimbarile climatice si dezastre/inundatii.
4. Spre deosebire de anul 2004, cand doar 4 din 10 partide includeau printre obiectivele electorale si discutiile asupra energiei, in 2008 majoritatea partidelor fac acest lucru. Tot comparativ cu 2004, cand exista doar o tendinta generalizata de a trata problema surselor energetice, in 2008 se acorda o importanta mai mare surselor regenerabile de energie, pentru limitarea folosirii de combustibili fosili si pentru inlocuirea acestora cu energie „curata” (eoliana, solara, geotermala, hidro, biomasa etc.).
5. Desi transportul durabil a fost si ramane o problema presanta pentru orasele Romaniei, acest subiect nu a fost abordat in 2004, iar in 2008, cinci partide din sapte fac referire la acesta.
Va prezentam in cele ce urmeaza extrase din programele electorale, relevante pentru urmatoarele domenii: (1) energie si schimbari climatice, (2) transport, (3) biodiversitate, (4) deseuri, (5) agricultura si paduri, (6) protectia solului, (7) managementul apelor, (8) dezvoltare durabila, (9) educatie si cercetare privind protectia mediului, (10) turism, (11) urbanism si spatii verzi, (12) transparenta si consultarea societatii civile. La fiecare capitol am inserat atat o serie de principii si prioritati in functie de care au fost analizate programele electorale, cat si o serie de observatii asupra propunerilor partidelor, mentionand domeniile de interes care credem ca ar trebui abordate in mod special de acestea.
Pentru formularea observatiilor, TERRA Mileniul III si ALMA-RO s-au consultat cu o serie de organizatii de mediu active din Romania, specializate pe diferite domenii legate de protectia mediului. Multumim pe aceasta cale organizatiilor si persoanelor de mai jos pentru disponibilitatea lor si pentru observatiile formulate:
- Asociatia de Ecoturism din Romania (Andrei Blumer) – turism;
- Asociatia pentru Tranzitie Urbana (Vera Marin) – urbanism si spatii verzi;
- Centrul de Consultanta Ecologica Galati (Mirela Leonte) – managementul apelor;
- Grupul de Conservare a Valorilor Rurale (Dan Craioveanu) – agricultura si paduri;
- ONG Mare Nostrum Constanta (Mihaela Candea) – deseuri, urbanism si spatii verzi;
- Prietenii Pamantului Galati (Ion Zamfir) – energie si schimbari climatice, urbanism;
- Societatea Ornitologica Romana (Marina Cazacu) – biodiversitate;
- WWF Programul Dunare Carpati (Cristian Tetelea) – biodiversitate.
Ordinea de prezentare a programelor partidelor a fost stabilita dupa doua criterii:
- partidul este sau nu reprezentat in Parlament inainte de alegeri;
- numarul actual de locuri in Parlament ale fiecarui partid reprezentat
Astfel, ordinea de prezentare stabilita este urmatoarea: Alianta PSD+PC, PNL, PD-L, UDMR, PER, PV, PNG-CD.
La finalul raportul puteti gasi un tabel in care ne-am propus sa „notam” modul in care fiecare program politic raspunde prioritatilor identificate de noi pentru fiecare capitol. Consideram ca aceasta poate fi un instrument simplu de evaluare atat pentru partide cat si pentru cetateni si poate determina redefinirea unora dintre prioritatile politice in domeniu. [citește mai mult]
Si inainte de alegerile din 2004, TERRA Mileniul III a analizat componenta de mediu a ofertelor electorale ale partidelor inscrise in cursa electorala, in cadrul proiectului ,,Cu cine votam pentru un mediu curat si o dezvoltare durabila?”. La acea data, un numar de 12 partide au participat la proiect, prin transmiterea masurilor prevazute in programele lor de guvernare (6 partide pentru alegerile locale si 6 pentru cele generale). De aceea, ne-am gandit ca este util sa facem atat o analiza a ofertelor politice ale partidelor, cat si o scurta analiza comparativa cu promisiunile anului 2004, cu scopul de a constata progresele facute in acest interval de timp. Progresele pot avea mai multe cauze, avand in vedere schimbarea statutului Romaniei din tara candidata la UE in tara membra, dar si o mai buna intelegere a abordarii politicilor publice din perspectiva protectiei mediului.
In perioada iunie-septembrie 2008 echipa de proiect a inceput contactarea reprezentantilor partidelor. Nu a fost usor sa gasim persoane de contact specializate in domeniul protectiei mediului in cadrul partidelor candidate, cu trei exceptii: UDMR (dl. Ministru Attila Korodi, care a raspuns primul apelului nostru), PER (Presedinte Consiliul National, dl. Octavian Ciobota) si PD-L (dna. Sulfina Barbu, Coordonator Comisie Protectia Mediului). Urmatoarele partide nu au raspuns solicitarii noastre: Alianta PSD-PC, PNL, PV , PRM, PNT-CD, PNG-CD, PIN. Platformele Aliantei PSD-PC, PNL si PNG-CD referitoare la protectia mediului au fost accesate prin intermediul paginilor web ale partidelor. Programele PRM, PNT-CD si PIN nu au fost identificate pe Internet pana la publicarea acestui raport, iar solicitarile noastre scrise nu au primit raspuns.
Prezentam mai jos cateva observatii generale, legate de accesul la programele electorale, de continutul acestora si de schimbarile aparute in abordarea protectiei mediului de catre partide fata de anul electoral 2004.
A. Observatii procedurale
1. Accesul la programele de mediu ale partidelor a fost anevoios - timp de 3 luni echipa de proiect a incercat sa ia legatura cu reprezentantii de partid telefonic sau prin e-mail. Desigur, am apreciat raspunsurile prompte ale UDMR, PD-L si PER, dar si initiativa laudabila de a avea o dezbatere publica privind programul pe protectia mediului in cazul PD-L. Reperarea responsabililor de mediu ai partidelor sau a unor persoane de contact a fost imposibila in cazul: Alianta PSD-PC, PRM, PNG-CD, PNT-CD, PV, PIN, astfel incat am fost nevoiti sa apelam direct la persoanele cunoscute pentru preocuparile in domeniul protectiei mediului din unele partide.
2. Majoritatea partidelor nu au pus la dispozitia echipei de proiect informatii referitoare la programul de mediu, persoana responsabila sau departamentul care abordeaza subiectul „protectia mediului” in cadrul partidului.
3. Inexistenta sau necomunicarea programelor de mediu in cazul unor partide reflecta atat lipsa de preocupare si expertiza in domeniu, cat si lipsa de profesionalism.
B. Observatii privind programele de guvernare
1. Se observa ca programele de mediu ale partidelor reitereaza, in general, directivele europene care sunt oricum obligatoriu de implementat. Se fac insa putine referiri la instrumente si masuri ce ar ajuta la implementarea acestora.
2. Initial am dorit sa analizam strict componenta de mediu a programelor electorale, insa am extins ulterior analiza la intregul text al programelor, intrucat multe din masurile relevante pentru mediu se regaseau doar in alte capitole ale programelor de guvernare si nu erau mentionate deloc la capitolul privind mediul (de exemplu, subiectul privind promovarea energiei regenerabile, desi esential pentru mediu, apare doar la capitolul energie si nu si la capitolul mediu). Acest fapt, impreuna cu unele ambiguitati in folosirea unor termeni (cum ar fi de exemplu „surse neconventionale de energie” sau „control strict al OMG-urilor”), lasa loc de interpretare. Totusi, consideram ca intelegerea aspectului trans-sectorial al protectiei mediului este un progres.
3. In unele cazuri am descoperit ca prevederi in cadrul unui capitol de guvernare contrazic alte prevederi din alt capitol, motiv pentru care credem ca nu exista comunicare eficienta intre departamentele/persoanele specializate ale aceluiasi partid. Astfel, nu putem fi siguri ca exista un mesaj unitar.
4. Exista o serie de probleme legate de punerea in practica si realismul programelor de guvernare, prin urmare de credibilitatea lor. In aceasta cercetare am pornit de la premisa ca propunerile si programele partidelor sunt construite in asa fel incat sa fie realizabile intr-un mandat de patru ani, bazandu-se pe surse de finantare reale. Continutul programelor ne-a determinat sa abandonam aceasta ipoteza, din mai multe considerente:
a. Majoritatea costurilor de mediu asociate aspectelor mentionate in programele electorale sunt foarte ridicate si majoritatea programelor nu indica sursele din care se pot finanta actiunile propuse. Aceasta in contextul in care, conform unei evaluari a Ministerului Mediului (a se vedea POS Mediu, pagina 43), „necesarul investitional in vederea conformarii cu legislatia europeana de mediu in 2018 (an care coincide cu ultima perioada de tranzitie acordata Romaniei) la aproximativ 29 miliarde Euro, din care cca. 18 miliarde Euro reprezinta necesarul pentru urmatorii 7 ani (n.r. perioada 2007-2013)”. Prin Programul Operational Sectorial Mediu sunt oferite Romaniei 4,5 miliarde de Euro, fonduri relativ reduse fiind disponibile si prin POS Cresterea Competitivitatii Economice si prin Programul Operational Regional. Prin urmare este evident ca este nevoie de mai multe miliarde de euro in plus fata de fondurile disponibile, si nicaieri nu se mentioneaza de unde vor fi furnizate acestea. Nu este clar, prin urmare, cum vor fi finantate actiunile prevazute de programele electorale, unele dintre ele fiind foarte costisitoare (de exemplu, un partid isi propune realizarea colectarii selective a deseurilor in toate orasele cu peste 5000 de locuitori).
b. In contextul unor resurse financiare limitate, este de neinteles de ce in programele partidelor nu sunt introduse masuri relativ ieftine, dar foarte eficiente, cum ar fi incurajarea utilizarii bicicletei pentru reducerea poluarii urbane sau imbunatatirea transportului public.
c. Consideram ca patru ani de guvernare nu sunt de ajuns pentru implementarea unei parti a propunerilor partidelor (performantele guvernelor precedente au demonstrat acest lucru), de exemplu realizarea a peste 2000 de km de autostrazi, tinand cont de aspectele operationale si de costurile implicate. Credem ca o buna parte a propunerilor partidelor ar fi putut fi introduse in programe care sa acopere o perioada mai lunga de timp, fiind mentionat ce se poate realmente implementa in urmatorul mandat.
d. Am identificat propuneri imposibil de realizat, de exemplu „Cladirea Parlamentului – cladire zero emisii” (in conditiile in care atat proiectarea cat si constructia acesteia nu a fost gandita din aceasta perspectiva), impadurirea a 1.000.000 de hectare de teren (ceea ce ar insemna ca in fiecare zi a celor patru ani de guvernare ar trebui plantate aproximativ 685 de hectare) sau finalizarea Unitatilor 3 si 4 ale Centralei de la Cernavoda pana in 2012.
5. Forma de prezentare a programelor electorale nu este intotdeauna potrivita pentru analiza lor de catre public sau de catre organizatiile de experti. Unele partide au programe electorale foarte lungi, ceea ce face aproape imposibila consultarea lor de catre cetateni. Alte programe isi prezinta propunerile intr-o forma sintetica, dar omit sa faca o prezentare consistenta pentru a construi credibilitatea programului respectiv. Ca formula de prezentare, consideram ca o abordare corecta si transparenta ar include existenta unui program electoral extins, care sa explice propunerile unui partid in detaliu, insotit de o forma succinta care sa prezinte cetatenilor principalele directii si prioritati si masurile aferente acestora. Nici unul dintre partide nu a optat pentru o astfel de forma de prezentare.
C. Observatii privind schimbarile aparute comparativ cu anul electoral 2004
1. In general, in 2008, spre deosebire de anul electoral 2004, partidele au inteles mai bine necesitatea includerii protectiei mediului in programul de guvernare si a promovarii unor masuri concrete in acest sens.
2. Pastrarea unitatii si echilibrului ecosistemelor si asigurarea dezvoltarii durabile a comunitatii reprezinta interesul fundamental al Uniunii Europene. In anul electoral 2004 conceptul dezvoltare durabila era confuz si foarte putin abordat, pe cand in 2008 mentionarea conceptului este mai larga.
3. Tema schimbarilor climatice apare mai des in 2008 decat in anul 2004. De exemplu, in 2004, cu exceptia unui singur caz, partidele nu faceau nici o corelatie intre dezastrele naturale si schimbarile climatice. In 2008 observam un progres din partea partidelor in constientizarea relatiei de conditionare intre schimbarile climatice si dezastre/inundatii.
4. Spre deosebire de anul 2004, cand doar 4 din 10 partide includeau printre obiectivele electorale si discutiile asupra energiei, in 2008 majoritatea partidelor fac acest lucru. Tot comparativ cu 2004, cand exista doar o tendinta generalizata de a trata problema surselor energetice, in 2008 se acorda o importanta mai mare surselor regenerabile de energie, pentru limitarea folosirii de combustibili fosili si pentru inlocuirea acestora cu energie „curata” (eoliana, solara, geotermala, hidro, biomasa etc.).
5. Desi transportul durabil a fost si ramane o problema presanta pentru orasele Romaniei, acest subiect nu a fost abordat in 2004, iar in 2008, cinci partide din sapte fac referire la acesta.
Va prezentam in cele ce urmeaza extrase din programele electorale, relevante pentru urmatoarele domenii: (1) energie si schimbari climatice, (2) transport, (3) biodiversitate, (4) deseuri, (5) agricultura si paduri, (6) protectia solului, (7) managementul apelor, (8) dezvoltare durabila, (9) educatie si cercetare privind protectia mediului, (10) turism, (11) urbanism si spatii verzi, (12) transparenta si consultarea societatii civile. La fiecare capitol am inserat atat o serie de principii si prioritati in functie de care au fost analizate programele electorale, cat si o serie de observatii asupra propunerilor partidelor, mentionand domeniile de interes care credem ca ar trebui abordate in mod special de acestea.
Pentru formularea observatiilor, TERRA Mileniul III si ALMA-RO s-au consultat cu o serie de organizatii de mediu active din Romania, specializate pe diferite domenii legate de protectia mediului. Multumim pe aceasta cale organizatiilor si persoanelor de mai jos pentru disponibilitatea lor si pentru observatiile formulate:
- Asociatia de Ecoturism din Romania (Andrei Blumer) – turism;
- Asociatia pentru Tranzitie Urbana (Vera Marin) – urbanism si spatii verzi;
- Centrul de Consultanta Ecologica Galati (Mirela Leonte) – managementul apelor;
- Grupul de Conservare a Valorilor Rurale (Dan Craioveanu) – agricultura si paduri;
- ONG Mare Nostrum Constanta (Mihaela Candea) – deseuri, urbanism si spatii verzi;
- Prietenii Pamantului Galati (Ion Zamfir) – energie si schimbari climatice, urbanism;
- Societatea Ornitologica Romana (Marina Cazacu) – biodiversitate;
- WWF Programul Dunare Carpati (Cristian Tetelea) – biodiversitate.
Ordinea de prezentare a programelor partidelor a fost stabilita dupa doua criterii:
- partidul este sau nu reprezentat in Parlament inainte de alegeri;
- numarul actual de locuri in Parlament ale fiecarui partid reprezentat
Astfel, ordinea de prezentare stabilita este urmatoarea: Alianta PSD+PC, PNL, PD-L, UDMR, PER, PV, PNG-CD.
La finalul raportul puteti gasi un tabel in care ne-am propus sa „notam” modul in care fiecare program politic raspunde prioritatilor identificate de noi pentru fiecare capitol. Consideram ca aceasta poate fi un instrument simplu de evaluare atat pentru partide cat si pentru cetateni si poate determina redefinirea unora dintre prioritatile politice in domeniu. [citește mai mult]
Prezentul studiu isi propune sa analizeze progresele realizate de Romania in domeniul valorificarii surselor regenerabile de energie in conformitate cu obligatiile ce-i revin ca stat membru al Uniunii Europene, asa cum rezulta din prevederile Directivei 2001/77/EU din 17 septembrie 2001 privind promovarea energiei produse din surse regenerabile de energie. De asemenea, studiul abordeaza problema utilizarii surselor regenerabile de energie in Romania din perspectiva obiectivului obligatoriu privind contributia acestora in consumul energetic in Uniunea Europeana (20%), stabilit de Consiliul European in martie 2007.
In functie de constatarile privind progresele facute la cinci ani de la aparitia Directivei, in capitolul 11 sunt propuse o serie de masuri care sa impulsioneze activitatea in acest domeniu si care sa asigure indeplinirea obiectivului national stabilit pana in anul 2010. [citește mai mult]
In functie de constatarile privind progresele facute la cinci ani de la aparitia Directivei, in capitolul 11 sunt propuse o serie de masuri care sa impulsioneze activitatea in acest domeniu si care sa asigure indeplinirea obiectivului national stabilit pana in anul 2010. [citește mai mult]
Coalitia Romania fara Cianuri, constituita pentru a sprijini initiativa legislativa de interzicere a utilizarii cianurii in minerit, lanseaza un spot publicitar care atrage atentia asupra pericolelor folosirii acesteia.
Pentru mai multe detalii despre Coalitia Romania fara Cianuri vizitati www.faracianura.ro [citește mai mult]
Pentru mai multe detalii despre Coalitia Romania fara Cianuri vizitati www.faracianura.ro [citește mai mult]
In perioada 1 ianuarie 2007 – 15 iunie 2007, in cadrul proiectului ”Un Parlament mai verde!”, Asociatia ALMA-RO, Fundatia TERRA Mileniul III, Societatea Ornitologica Romana si Green Cross Romania au realizat o monitorizare a activitatii parlamentare privind proiectele de legi de mediu sau cu impact asupra mediului dezbatute la Camera Deputatilor.
Scopul monitorizarii activitatii parlamentare a fost construirea unei imagini realiste cu privire la problemele de mediu si modul in care acestea sunt abordate in cadrul comisiilor de specialitate din Camera Deputatilor, anume Comisia pentru Administratie Publica, Amenajarea Teritoriului si Echilibru Ecologic si Comisia pentru Agricultura, Silvicultura, Industrie Alimentara si Servicii Specifice. [citește mai mult]
Scopul monitorizarii activitatii parlamentare a fost construirea unei imagini realiste cu privire la problemele de mediu si modul in care acestea sunt abordate in cadrul comisiilor de specialitate din Camera Deputatilor, anume Comisia pentru Administratie Publica, Amenajarea Teritoriului si Echilibru Ecologic si Comisia pentru Agricultura, Silvicultura, Industrie Alimentara si Servicii Specifice. [citește mai mult]
Procesul legislativ la Camera Deputatilor - aspecte procedurale privind dezbaterea si aprobarea proiectelor de legi de mediu sau cu impact asupra mediului
De ce este necesara înfiintarea unei Comisii pentru Protectia Mediului si Ecologie la Camera Deputatilor? [citește mai mult]
De ce este necesara înfiintarea unei Comisii pentru Protectia Mediului si Ecologie la Camera Deputatilor? [citește mai mult]
O Romanie fara cianuri!
ONG - Parlament Café - Legea Arilor Protejate si situatia Retelei Natura 2000
ONG - Parlament Café - Programul nuclear românesc în contextul Strategiei Energetice a României în perioada 2007-2020
[citește mai mult]
ONG - Parlament Café - Legea Arilor Protejate si situatia Retelei Natura 2000
ONG - Parlament Café - Programul nuclear românesc în contextul Strategiei Energetice a României în perioada 2007-2020
[citește mai mult]
Fundatia TERRA Mileniul III
Asociatia Prietenii Pamantului
25 mai 2007
Comentarii si intrebari cu privire la “Proiect Strategia Energetica a Romaniei in Perioada 2007-2020, Versiunea 12 mai 2007”
[citește mai mult]
Asociatia Prietenii Pamantului
25 mai 2007
Comentarii si intrebari cu privire la “Proiect Strategia Energetica a Romaniei in Perioada 2007-2020, Versiunea 12 mai 2007”
[citește mai mult]
Dezvoltare durabila Muntenia Sud newsletter 4 [februarie 2008]
Buletin realizat in cadrul proiectului “Participarea publicului in dezvoltarea regionala in Romania si Bulgaria”, derulat de fundatia TERRA Mileniul III, in parteneriat cu organizatii din Romania, Bulgaria si Olanda, in perioada ianuarie 2006 – martie 2008. [februarie 2008]
Initiativa legislativa pentru un minerit responsabil în Romania
ONG - Parlament Cafe - Alternative de dezvoltare durabila pentru Rosia Montana - reglementarea exploatarilor miniere
ONG - Parlament Cafe - Legea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii - amendamente necesare [citește mai mult]
ONG - Parlament Cafe - Alternative de dezvoltare durabila pentru Rosia Montana - reglementarea exploatarilor miniere
ONG - Parlament Cafe - Legea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii - amendamente necesare [citește mai mult]
Buletin realizat in cadrul proiectului “Participarea publicului in dezvoltarea regionala in Romania si Bulgaria”, derulat de fundatia TERRA Mileniul III, in parteneriat cu organizatii din Romania, Bulgaria si Olanda, in perioada ianuarie 2006 – martie 2008. [citește mai mult]
Porumbul Monsanto - noi semne de întrebare
ONG - Parlament Cafe - Necesitatea infiintarii unei comisii de mediu la Camera Deputatilor
"Energia nucleara - risc sau beneficiu?" - Declaratie politica in plenul Camerei Deputatilor
[citește mai mult]
ONG - Parlament Cafe - Necesitatea infiintarii unei comisii de mediu la Camera Deputatilor
"Energia nucleara - risc sau beneficiu?" - Declaratie politica in plenul Camerei Deputatilor
[citește mai mult]
Comentarii cu privire la “Proiect. Politica Energetica a Romaniei in perioada 2006-2009, Energie sigura, accesibila si curata pentru Romania. 07.10.2006” [citește mai mult]
Legea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii modificata din nou
ONG - Parlament Cafe
Legea 24/2007 - Legea spatiilor verzi urbane [citește mai mult]
ONG - Parlament Cafe
Legea 24/2007 - Legea spatiilor verzi urbane [citește mai mult]
Prezentarea proiectului "Un Parlament mai verde", derulat de Asociatia ALMA-RO in parteneriat cu TERRA Mileniul III, Green Cross Romania, Societatea Ornitologica Romana (SOR) si Fundatia pentru Schimbari Democratice. Proiectul este sustinut de Uniunea Europeana prin Programul Phare 2004 - Societatea civila, Componenta III - Democratie, Drepturile Omului, Statul de Drept si Independenta Justitiei. [citește mai mult]
Comentarii cu privire la Evaluarea Strategica de Mediu pentru Planul Urbanistic Zonal Pestera-Padina - nu au fost luate in calcul alternativele proiectului si probleme semnificative de impact asupra mediului. [citește mai mult]
Comentarii privind raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru autostrada Bucuresti - Brasov [citește mai mult]
Problemele legate de construirea centralei nucleare de la Belene, la 13 km de Zimnicea: amplasament, tehnologie, constructie, deseuri radioactive etc. [citește mai mult]
Istoria detaliata a proiectului de centrala nucleara de la Belene de la ideea construirii, demararea lucrarilor, sistarea lor si initiativa Guvernului bulgar de reincepere a proiectului. [citește mai mult]
TERRA Mileniul III a semnalat in iulie 2005 pericolele pe care le implica extinderea in Romania a companiei americane Smithfield, de crestere a porcilor si de procesare a carnii de porc, avand in vedere experienta negativa din Statele Unite si Polonia. Acest material se adreseaza in primul administratiei locale din regiunea de vest a Romaniei, in care intentioneaza Smithfield sa isi extinda reteaua de productie. [citește mai mult]
In urma analizei raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul RMGC de exploatare miniera la Rosia Montana, TERRA Mileniul III si Centrul de Resurse Juridice prezinta in acest raport observatii si concluzii. [citește mai mult]
Comentarii referitoare la inutilitatea proiectului minier de la Rosia Monatana elaborate de catre domnul Inginer Geofizician Costin Andrei. [citește mai mult]
O analiza a proiectului de exploatare a zacamantului aurifer de la Rosia Montana realizata de Justin Andrei, Cercetator Stiintific de grad 1, fost director stiintific al Institutului Geologic al Romaniei. [citește mai mult]
Buletin realizat in cadrul proiectului “Participarea publicului in dezvoltarea regionala in Romania si Bulgaria”, derulat de fundatia TERRA Mileniul III, in parteneriat cu organizatii din Romania, Bulgaria si Olanda, in perioada ianuarie 2006 – martie 2008. [citește mai mult]
Scoala verde la final: noi publicatii elaborate in cadrul proiectului; activitatile derulate de organizatiile partenere si scolile implicate in proiect. [citește mai mult]
Buletin realizat in cadrul proiectului “Participarea publicului in dezvoltarea regionala in Romania si Bulgaria”, derulat de fundatia TERRA Mileniul III, in parteneriat cu organizatii din Romania, Bulgaria si Olanda, in perioada ianuarie 2006 – martie 2008. [citește mai mult]
Buletinul informativ al retelei de educatie ecologica Scoala Verde: noi materiale de lucru elaborate in cadrul proiectului; activitati derulate de organizatiile partenere si scolile implicate in proiect; exemplu de activitate practica in scoala. [citește mai mult]
Bulgaria doreste sa construiasca o centrala nucleara la Belene, pe Dunare, la 13,6 km de Zimnicea si mai putin de 100 km de Bucuresti. Lucrarile pentru aceasta au inceput de fapt in anii '80, incetand in 1992 din cauza unei campanii puternice impotriva centralei. Proiectul are in vedere reactoare rusesti, compania nucleara ruseasca facand parte din ambele consortii ce au depus oferte pentru realizarea centralei. [citește mai mult]
Matrice energetica - instrument de lucru in cadrul proiectului "Scoala Verde" pentru reducerea risipei de energie in scolile implicate in proiect. [citește mai mult]
Buletinul informativ al retelei de educatie ecologica Scoala Verde in care se incearca gasirea raspunsurilor la intrebarile: Ce legatura exista intre consumul excesiv de energie si fenomenul schimbarilor climatice? Putem schimba atitudinea consumatorilor in privinta risipei de energie? Cum pot contribui elevii la reducerea consumului de energie in scoli? [citește mai mult]
In acest document se aduc completari la contestatia referitoare la proiectul Basarab din 12 ianuarie 2006. Acest document este structurat in doua parti:
A – probleme legate de modul in care au fost luate in considerare comentariile Fundatiei TERRA Mileniul III asupra raportului la evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul de pasaj suprateran Basarab
B – probleme legate de raspunsurile titularului proiectului la comentariile Fundatiei TERRA Mileniul III asupra raportului la evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul de pasaj suprateran Basarab [citește mai mult]
A – probleme legate de modul in care au fost luate in considerare comentariile Fundatiei TERRA Mileniul III asupra raportului la evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul de pasaj suprateran Basarab
B – probleme legate de raspunsurile titularului proiectului la comentariile Fundatiei TERRA Mileniul III asupra raportului la evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul de pasaj suprateran Basarab [citește mai mult]
In cele ce urmeaza, prezentam Agentiei de Protectie a Mediului Bucuresti si titularului proiectului comentariile populatiei afectate de acest proiect, din zona Titulescu. Dorim sa mentionam ca rezolvarea problemelor de transport in Bucuresti trebuie considerata o prioritate si abordata in mod strategic de administratia orasului. In acest sens, am dori sa vedem o strategie reala si o viziune a administratiei publice, nu o cladire sau doua de parcari si un pasaj, care nu vor face aproape nimic pentru imbunatatirea starii actuale de fapt. fisier pdf de 59 kb [citește mai mult]
Aceasta reactie a societatii civile asupra raportului de tara 2005 propune revenirea la realitate, pentru a ne putea adresa problemelor de mediu, si nu numai, cu care ne confruntam. Plecam de la premiza ca acest raport a fost formulat incurajator pentru Romania in scopul de a sugera apropierea de Uniunea Europeana, un semnal pozitiv pentru tara noastra si pentru factorii de decizie, dar dincolo de aceasta apropiere formala suntem departe de a indeplini in realitate conditiile impuse de Uniunea Europeana, fapt pe care il vom resimti cu totii mai devreme sau mai tarziu. Organizatiile neguvernamentale transmit factorilor de decizie un semnal pentru evaluarea situatiei reale si un mesaj de deschidere catre colaborare cu autoritatile, de sprijin in alinierea la standardele Uniunii Europene si rezolvarea multiplelor probleme in timpul scurt ce a mai ramas la dispozitie. fisier pdf de 87 kb [citește mai mult]
In primul rand, salutam initiativa de imbunatatire a calitatii vietii in municipiul Constanta prin constructia acestei variante de ocolire. Suntem de acord ca impactul social si de mediu al acestui proiect poate fi pozitiv, dorim insa sa ne asiguram de luarea in considerare a unor aspecte putin sau inadecvat abordate in studiul de impact asupra mediului. fisier pdf de 164 kb [citește mai mult]
Buletinul retelei Kyoto Club: prezentarea activitatilor din retea, statutul clubului Kyoto si al organizatiilor membre ale clubului, scrisoare a elevilor adresata oamenilor de afaceri, scrisoare a elevilor adresata ministrului mediului, expozitia de obiecte confectionate din materiale reciclabile [citește mai mult]
Buletinul retelei Kyoto Club: prezentarea seminarului "Cauze si efecte ale schimbarilor climatice". [citește mai mult]
Buletinul retelei de scoli "Kyoto Club", realizata in cadrul proiectului cu acelasi nume, derulat in 2004-2005: prezentarea proiectului si a organizatiilor partnere. [citește mai mult]
Guvernul Romaniei a acordat, in ianuarie 2004, un contract pentru constructia unei autostrazi companiei americane Bechtel, fara organizarea unei licitatii, prin derogarea ordonantei de guvern privind achizitiile publice. [citește mai mult]
Considerente legate de transportul durabil, o sintagma relativ des folosita la noi, mai putin inteleasa si chiar si mai putin implementata. [citește mai mult]
Considerente asupra impactului negativ pe care il va aduce proiectul minier al firmei canadiene RMGC la Rosia Montana si alternative pentru dezvoltare durabila a acestei zone din Muntii Apuseni. [citește mai mult]
Implicarea societatii civile in monitorizarea modului in care fondurile structurale sunt gestionate este importanta in sensul responsabilizarii institutiilor cu competente in managementul fondurilor europene, beneficiarilor tinta ai finantarii dar mai ales a publicului larg fata de o administrare eficienta a proiectelor finantate prin instrumente structurale, mai ales in ceea ce priveste implicarea in activitati de monitorizare de semnalizare a acelor vulnerabilitati sau situatii de risc in gestionarea fondurilor comunitare. Astfel, rolul organizatiilor neguvernamentale in procesul de asigurare a transparentei si integritatii, este unul dublu; pe de o parte, ONG-urile si partenerii socio-economici sunt invitati sa participe in cadre de discutie cu autoritatile competente, iar pe de alta parte, ONG-urile se pot implica in activitati de watchdog, initiative care sa contribuie semnificativ la dezvoltarea unei expertize specifice in ceea ce presupune alocarea fondurilor comunitare.Raportul "Capacitatea ONG de implicare in activitati de monitorizare a fondurilor structurale si a fondului de coeziune in Romania" este elaborat in cadrul proiectului "Monitorizarea utilizarii durabile a Fondurilor Structurale si a Fondului de Coeziune in Romania", finantat de Fundatia pentru Parteneriat, Miercurea Ciuc si Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe. [citește mai mult]